Creierul este protejat de agenţi patogeni şi toxine prin existenţa aşa-numitei bariere hemato-encefalice: celule endoteliale (care căptuşesc vasele capilare din creier) foarte strâns legate între ele, împiedică trecerea multor substanţe şi microorganisme, operând o selecţie nemiloasă asupra particulelor şi substanţelor care pot pătrunde până la creier. Doar puţine substanţe pot străbate bariera, cu ajutorul unor sisteme speciale de transport celular.
Acest mecanism menţine constant mediul cerebral şi protejează creierul de infecţii şi intoxicări. Dar, totodată, se dovedeşte a fi un obstacol serios în cale dezvoltării unor tratamente cu substanţe menite să acţioneze la nivel cerebral, deoarece bariera hemato-encefalică împiedică pătrunderea acestor substanţe până la creier.
Studiind compuşi extraşi din plante sud-africane din genurile Crinum şi Cyrtanthus (foto), din aceeaşi familie botanică din care fac parte şi narcisele, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga i-au testat pe celule modificate genetic, care imită bariera hemato-encefalică şi care conţin niveluri ridicate de glicoproteină-P, un transpoprtor celular specific.
Rezultatele au fost încurajatoare, astfel încât mai multe substanţe extrase din plantele sud-africane urmează să fie testate în continuare, cercetătorii sperând ca, în câţiva ani, să poată prepara medicamente care s-ar dovedi utile în tratarea depresiei şi a altor afecţiuni asociate cu modificări la nivelul biochimiei creierului.
Sursa: Science Daily